Excursie in Padis 2017

Excursie in Padis 2017

Un loc foarte drag mie si multora, nevizitat, vara, din anului 2013, vedeti filmarea:

M-am hotarat sa fac o excursie in Padis, cum facusem si in 29 Martie 2015, impreuna cu o prietena de suflet, atunci era o zapada acolo sus de nu m-am putut da cu bicicleta. Ador acele locuri !!! Ador aerul, apa de munte, mancarea de acolo, oamenii frumosi ai locului. Drumul pana acolo plecand din Arad a fost deosebit de dificil, indicatoarele te duc foarte aiurea, daca nu stii drumul nu cred ca ajungi vreodata. Am luat-o asa Arad – Varfurile – Stei – Sudrigiu, la iesire din Sudrigiu trebuie sa faceti dreapta, de acolo tot in sus. Drumul pe langa ca e marcat sub orice critica, pot zice de-a dreptul Mafiot, cu indicatoare multiple care te indruma in alta directie, mai ales din Stei, e si varza de stricat, e o adevarata aventura sa ajungi pana acolo. Pe drum simteam ca sunt urmarit si sunt intr-un fel impiedicat sa ajung acolo, DE CE ? De catre cine ? CU ce scop ? Masina a mers bine cu exceptia ca mi se aprindea martorul de STOP, check coolant, manual service, si cu exceptia ca nu-mi mergeau geamurile si cainele abia respira in spate. A trebuie sa sparg geamul dreapta spate, ca sa aiba cainele aer. Oare se poate cineva conecta la masina ca sa-mi dea semnale in bord sau sa nu-mi mai mearga geamurile ? De neoprit si hotarat sa ajung la munte, ajung cu greu pana in Campingul Glavoi, drumul pana acolo din Pietroasa e deosebit de pustiu, cu pietris imprastiat pe drum, pe care se aluneca foarte tare, drumul il puteti vedea in clipul de mai sus chiar pe sfarsit de clip, coborarea pe asfalt. Ajuns sus dupa ce era sa ies de mai multe ori in decor din pricina drumului execrabil, constat ca e atat de pustiu pe acolo !!! Ies de pe asfalt si intru pe offroad spre Campingul Glavoi, un sentiment straniu ma incearca, vad vechile locuri dar parca sunt uitate in timp, fara nici o modernizare, fara nimic nou sau in plus de ce stiam eu ca a fost in 2013. A fost foarte ciudat odata ajuns in Camping sa observ ca e aproape gol. Chiar la prima casuta de acolo erau niste oameni foarte primitori care se bucura de turisti si ma intreaba daca dorm acolo. Sigur !!! Abia am asteptat sa-mi petrec o noapte la munte !!! De cand asteptam sa mai ajung si eu la munte, acuma dupa ce am ajuns parca atat de greu nu puteam sa ma intorc acasa. Cu toate ca era un sentiment sinistru acolo, de gol de urat. Nu-mi venea ochilor sa cred ca am ajuns intr-un loc atat de frumos !!! Nu mi-am dus bicicleta pentru ca slabit fiind, nu puteam pedala pe un munte adevarat, nu dealul de la Siria. O iau asa incet la o plimbare prin zona Campingului Glavoi pe traseu marcat cu Bulina Galbena, pana la Avenul Bortig parca.

Pareri de pe traseul marcat cu Bulina Galbena, care incepe la cativa pasi din Camping.

Un traseu foarte frumos, pretabil pentru MTB, dar dezastruos marcat, pot zice chiar Mafiot marcat. De nenumarate ori era sa pierd marcajul, marcat cu mai multe feluri de marcaje, de marimi si la inaltimi diferite, cu semne lipsa in multe locuri unde daca te pierzi, te pierzi rau ! Un sentiment straniu m-a incercat parcurgand acest traseu, de un pustiu fara margini, ca ceva nasol de tot s-a intamplat acolo ! Poate cine a marcat sau gestionat acest traseu ne poate spune mai multe, de ce acest acest sistem MAFIOT de marcaj neintalnit in toate excursiile mele. De ce acest sentiment straniu, pot zice chiar macabru, nesimtit pe nici un traseu parcurs pana acuma ? Intors in locul de unde plecasem, sunt omenit cu o farfurie cu mancare, mancare atat de buna si gustoasa, clisa,branza si ceapa. Un deliciu culinar de-al locului ! Va invit pe toti acolo, sa gustati din bunatatile zonei. Mi-am facut un foc si m-am culcat pe o banca, ca altceva nu a fost unde sa pun capul. Aerul atat de curat si focul care sfaraia si ma incalzea deopotriva, m-a facut sa dorm lemn pana dimineata cand s-a stins. Dimineata am plecat cand au aparut niste oameni tare curiosi cu aparatele foto pe mine, m-am speriat de ei ca-mi faceau poze. Ma urc in masina si ma indrept spre iesirea din Camping. Afisul “Glavoi fara gunoi” era rupt, rasucit, opresc si ma gandesc cum ma pot urca sa-l aranjez, nici o sansa ca e sus de tot, numai cu macaraua ajungi la el. Pe drum pe o taraba vad de vanzare bere Bucegi, nu-mi vine sa cred. Pe langa tot pustiul ala aici se vinde bere !?!?!?!? E buna berea Bucegi, dar sa fie singura varianta de cumparaturi in acest peisaj feeric ? Ii intreb pe cei doi care erau acolo, ca un sirop de unde pot cumpara ? Imi zice ca nu este ca acuma trebuie sa urce cu ele. No, zic, ma duc pana in Padis, poate acolo gasesc sa-mi cumpar 1,2 siropuri, 1 placinta de-a zonei, ceva bun de acolo de halit si pentru acasa. Ajuns in Padis, aceiasi oferta Bere si Suc. Chiar nu am nimic cu Berea si cu Sucul, le consum si eu, dar totusi la munte sa fie singura oferta valabila ? O intreb pe tanti aia de acolo daca pot cumpara un sirop sau ceva de-a casei de aici de la ei, din acest colt de Rai parca, dar parca uitat de Dumnezeu. Nu este nimic imi spune, probabil in Mai nu e sezonul, ma voi intoarce in Iunie sa vad. Vad un padurar care se uita foarte urat le mine, nu stiu ce le strig, si plec in tromba, dezgustat de ce am gasit acolo. Cobor muntele si ma intrept spre Oradea ca pe drumul pe care am venit nu ma mai intorc ca e praf si pulbere, fara indicatoare, sau cu indicatoare aiurea sa te pierzi rau. Ajuns in Beius, constat un marcaj rutier impecabil spre Stana de Vale. Bine ca spre Padis nu e nici un marcaj, ca daca nu stii drumul bine nu ajungi in veci acolo !!! Pe drum simt ca sunt urmarit la greu, ma depasesc oameni, ma claxoneaza, opresc in fata mea, trec pe langa mine razant vroind parca sa ma scoata de pe drum. Cu masini mari cu masini mici, dar cel mai nesimtit a fost unul cu un Passat Negru cu numarul Ar 88 JAN, a fost cel mai aproape sa ma arunce in decor printr-o manevra demna de Titi Aur. Feresc, il depasesc, si ma bucur tare ca sunt in fata lui si asa nu are cum sa ma mai scoata dupa drum, ii fac cu mana si necioplit parca din fire, ii arat un jejet, degetul mijlociu, sau el mi-a aratat primul ? Nu mai retin exact. In fine ma depaseste iar zici ca era la concurs cu mine, da ce concurs ca n-o anuntat nimeni nici un concurs ? Era concurs si eu nu stiam ? Trece de mine imi arata pe geam semnul ala cu degetul din mijloc, i-l arat si eu asa in semn de salut, si ne continuam drumul. Domnul din acea masina avea o mana atat de ingrijita si de curata, zici ca n-a muncit o zi toata viata lui. Poate e informatician si lucreaza cu degetele. Ajung cu bine in Arad si intru revoltat de-mi postez ofurile pe ziarul online criticarad.ro.